Adormind de armonia
Codrului batut de ginduri,
Flori de tei deasupra noastra
Or sa cada rinduri-rinduri.
(Dorinta de Mihai Eminescu)
Cand osteneala zilei a luat sfarsit si lumea a iesit la plimbare pe strazile parfumate din belsug cu miros de flori de tei am purces spre cea mai frumoasa zona a orasului pentru a onora invitatia si am pasit cu emotie ca de fiecare data in curtea Centrului Eminescu sa particip de aceasta data la comemorarea celor 124 de ani de la trecerea in eternitate a Poetului nepereche.
In fata cladirii un grup de elevi ai Scolii de Muzica si Arte plastice delectau publicul prezent cu versuri din lirica eminesciana si cu muzica clasica executata cu virtuozitate la pian de copii.
Cetatenii iesiti sa-si faca plimbarea de seara intorceau capul curiosi unii cu admiratie amintindu-si de Eminescu, altii nedumeriti dar nici unul nepasator. Cate nu trecator se oprea in dreptul portii larg deschise si dupa ce statea cateva secunde in loc sovaielnic, gandind pesemne ca nu a fost invitat la eveniment, isi indrepta pasii spre locul unde spiritul lui Eminescu plutea invaluit in mireasma varatica de tei.
Dupa mai bine de o ora de desfatare artistica responsabila Centrului Eminescu Geta Modiga ne-a prezentat numarul 4 al revistei "Arheu" trudita de un grup de temerari iubitori ai operei lui Eminescu coordonati de Presedinta Fundatiei Dr C. Constantinescu farmacist Ana Sarbu.
In drum spre casa ma gandeam la bietul roman impovarat de grija zilei de maine dar care "nu vrea campuri fara flori/ zile lungi si triste fara sarbatori". Eminescu este si va fi prilej de sarbatoare nationala (s-ar cuveni) pentru toti romanii chiar daca si dincolo de moarte poetul este urmarit de ura iar multi incearca sa-i estompeze stralucirea pe care nu a mai avut-o nici un poet roman.
Acest moment frumos a fost umbrit insa de tristete si revolta cand odata ajunsa acasa am citit articolul domnului Victor Roncea despre decapitarea statui lui Mihai Eminescu in Ucraina chiar inainte de a fi comemorat poetul in ziua martiriului sau 15 iunie!
Ce n-au reusit Plesu si Manolescu la Bucuresti au indeplinit ucrainenii: Eminescu decapitat la Hliboca, Raionul Adâncata – Cernauti, din Bucovina ocupata
Dorina, de ce să fii tristă? Ceea ce voi aţi făcut acolo, a avut caracter de restaurare. A statuii vandalizate, a imaginii Poetului, a identităţii naţionale pe care mulţi o vor ciuntită. Vă felicit! Cred că a fost frumos. Nu-i uşor lucru să aduni o mână (mai mare) de oameni, în numele cuiva dus de aici de peste 100 de ani. Oameni care vin din plăcere, cu bucurie, nu din obligaţie. Apoi, Eminescu ştia ce spune când a scris: "Poţi zidi o lume-ntreagă, poţi s-o sfarămi, orice-ai spune/ Peste toate o lopată de ţărână se depune..."
RăspundețiȘtergereMultumiri pentru semnul de lectura si pentru neuitare. Vei primi revista de la d-ra Geta sau de la mine.
RăspundețiȘtergereSpor in tot ce faci.
D.S