Plânsuri

Plânsul

1

Trece timpul prin frunziș

Când iute când rezemiș

Trece, curge-neobosit

Peste codrul ruginit.

Trece timpul peste frunze,

Toamna lungă o aduce.

Trece, oasele trosnesc

Fiul meu, îmbătrânesc!

Mai apoi și toamna trece

Vine-o vreme foarte rece

Și un vânt din iarna grea

O să stingă steaua mea.

Plânsul

2

Mi-a plecat copilu-n lume

și îl strig încet pe nume.

Înghit lacrima amară

inima mi-e-n altă țară.

Crucea când mă dovedea

copilul mă-mbărbăta

cu o vorbă, cu-n surâs

mă făcea să uit de plâns.

A plecat, s-a dus departe

multă cale ne desparte.

Nu mi-e foame, nu mi-e sete,

pâng și-adun argint în plete.

Nu am somn și n-am hodină.

sufletu-n mine suspină.

Mi-a plecat copilu-n lume...(Dorina Stoica)