peste oraș nori tulburi
plouă
așteptare
peste așteptare
crește ploaia
teama că n-ai să
vii
e rece
gara-i pustie aștept
(e ceva personal)
vântul a risipit norii
crengile s-au
umplut de cer
e primăvară dar mi-e toamnă
nu mai vine nici un
tren
în gară liniștea s-a adâncit
timpul parcă ar
aștepta
să-l ajungă din
urmă
aceleași vechi
așteptări
(de Dorina Stoica)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu