Doamne,
eu te-am răstignit, pălmuit,
și
cu fiere Te-am hrănit,
apă bună nu Ti-am dat
și-asta
fac neîncetat.
Doamne sfinte,
am fost rău și fără minte.
ard în foc nestins de viu,
sa ma ierti e prea târziu?
Oasele
mi se sfărâmă,
întinde-mi Te rog o mână.
Doamne!
Vino grabnic, mă ridică,
mi-este
rău și îmi e frică.
Sunt
căzut și lepădat,
vino și mă fă curat,
frumusețea cea dintâi,
dămi-o și Te rog, rămâi,
șterge-mi
lacrima amară,
rănile
să nu mai doară.
Doamne!
Milostive
bun si sfânt,
n-am
pe nimeni pe pământ,
doar
pe Tine sus în cer.
Îndurare cui să cer?
Doamne
al puterilor,
dătătorul
darurilor
și-al
dreptăților!
Mereu
m-ai tot iertat
și
mereu m-ai ajutat
în
nevrednicia mea,
vie
Impărăția Ta.
Doamne!,
Ca
un tată grijuliu,
în
Lumină vrei să fiu.
Ca
o mamă iubitoare,
m-ai arătat dreapta Cale.
Sunt și eu copilul Tău,
și
sunt un copil rău,
dor îți e însă de mine,
și mă ții pe lângă Tine,
Doamne.
Iartă-mă și mă primește,
sunt
fiul ce se căiește.
Bat
la ușa casei Tale,
să-mi
dai apă și mâncare.
Am
venit flămând acasă,
iar
tu junica cea grasă,
ai
tăiat-o pentru mine,
să
rămân veșnic cu tine
Doamne!
Cine
oare, ori ce sunt,
Fără
Tine pe pământ?
Nu
lăsa poporul Tău
pierzătorului
cel rău.
Nu
lăsa
pe fii Tăi
pradă diavolilior răi,
Doamne!
(D.S.)
Imagine de pe internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu