Dragul meu nu te-ntreb
despre iubire.
O dragoste neîmpărtășită
e preferabilă unui sicriu.
Și pentru că veni
vorba
vreau să-ți spun că
de-ar fi și din aur sicriul
nu-i o condiție
de-a ajunge în Rai.
Când te-am văzut
ultima oară, mai ții minte?
Un soare imens
cobora.
Se transforma
acolo la capătul
zării într-o aureolă sângerie
prevestitoare de-o altă zi fierbinte de vară.
Unde ai dispărut?
Nu te-o fi înghițit infinitul când ai pășit cu teamă
pe poarta acelei
mănăsiri ce strălucea întunecată
în seara de
priveghere?
În noaptea aceea se făcea că te jucai cu norii pufoși.
Apoi te-ai urcat în
caleașca Sfântului Ilie.
De atunci nu te-am
mai văzut nici în vis.
Îți scriu astăzi, vreau
să te întorci
Să ne rugăm
împreună pentru ploaie.
(de Dorina Stoica)
Poza de pe internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu