frânturi de gânduri
nespuse
roșesc
dă-mi voie
să stau în genunchi
pe o margine de suflet
să mângâi cuvintele
încremenite
întrebări nepuse
mă doare
aripa lipsă
și-s oarbă
de-al treilea ochi
sunt doar
o femeie
ce-și tace tăcerile
lacrimi uscate
puse la preset
în cartea de rugăciune
nu clipi
vreau să mă uit
până în albastrul
ochilor tăi
acolo cineva
se-nchină
mereu și mereu
unui vis neterminat
în care s-au impreunat
două suflete
unul de femeie
și altul de bărbat
(de Dorina Stoica)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu