In pădurea-ntunecată
elele ludelele
Joacă hora fermecată
ielele
*
Candela cu flacără
nestinsă
fum de tămâie
ridicat la cer
copil din stele
rătăcit prin iarbă
în plete-adun toți
greerii din camp.
Pe firul ierbii
mi-am lăsat surâsul
și-am ferecat un
zâmbet în pelin
cu leuștean
eu mi-am încins mijlocul
iar odoleanul
l-am ascuns in sân,
frunza de nuc si
florile de tei
Imi sunt pe trupul
gol
cămasa.
Împodobit-asa ca o
vestală
spre codru-ntunecat
m-am abătut
să văd noaptea
ielele
ludelele
cum joacă-n vazduh
de Rusalii
horele.
(de Dorina Stoica)
imagine preluata de pe internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu