M-am născut de ziua mea

Dărâm gardurile

las iarna să  emigreze,

deschid geamurile,

opresc ceasurile.

Poftesc la masă prietenii

din zodia pești, arunc la coșul

de gunoi secundele expirate.

Sunt vie și peste pomii

abia înmuguriți se așterne

un cer nou și un nou anotimp.

De ziua mea închid

conturile de pe spații virtuale

desprind degetele

de pe tastaturi, croiesc

o zi lungă, o noaptea scurtă

și un zâmbet larg.

Mă deschid într-o nouă carte,

înviez într-un nou poem.

Mă înalț la cer cu aripi țesute

din cuvinte,
de ziua mea…
(Dorina Stoica)