duminică, 13 martie 2016

“Mi-am arătat sufletul tuturor” Librex 2016 – (impresii)

Prieteni!
Deoarece nu am putut rezista provocării lansate de către Editura Sedcomlibris Iași organizatoarea Târgului internațional de carte din luna martie a acestui an, am aplicat (asa cum se obișnuiește a se spune în lumea virtuală), trimițând cele cerute și am primit răspunsul că mi s-a aprobat participarea cu cele două cărți propuse „Când nu Te iubeam”(2014) antologie de poezie religioasă și Ochiul curat”(2015). Orice lucru făcut prima oară are stângăciile lui. Și au fost! Desigur, am avut câteva lansări de carte în cei zece ani de când public. Am fost implictă în multe dezbateri și prezentări de carte, dar acestea s-au petrecut în spații mai mici, lăcașuri de cultură, cu public numeros și interesat de actul în sine, iubitori de tot ce se numește cuvântul scris. De fiecare dată am dus cu mine acasă o stare de bine, o energie pozitivă având sentimentul că timpul petrecut mi-a fost de folos. 
Nu sunt o persoană emotivă. Îmi place să le vorbesc oamenilor și să citesc poezia mea religioasă, le simt bătaia inimii, unora li se citește emoția pe față.
Dar să revin la Librex. Amenajat într-un spațiu comercial imens, impersonal, un Mall, rafturi pline, cărți colorate, edituri mari și mai mici, titluri și autori cunoscuți, prezenți și în librăriile virtuale. Cartea ca marfă! Multi privesc, puțini cumpără. Prețuri mari, aproape prohibitive pentru cumpărătorul de rând. M-am oprit la spațiul destinat evenimentelor Librex -I-  cu scenă, ecran pe care erau prezentate cărțile în discuție, spectatori.  Nu era însă locul unde urma să am prezentarea celor două cărți ale mele. Acesta era ceva mai în spate, iar la ora (aprox 15, 30 ) când am ajuns era pustiu deși în program era trecută lansare de carte la care as fi dorit să particip, pentru a mă obișnui cu modul de desfășurare.
Ca să treacă timpul am început să mă plimb printre rafturi oprindu-mă la câte o carte pe care am răsfoit-o, pe unele mi-as fi dorit să le cumpăr dar prețurile mari mi -au potolit elanul. În cele din urmă mi-am făcut cadou ( de ziua mea) o cărticică de vreo 90 pagini cu scris destul de mare, achiziționată la prețul bombastic de aprox. 30 lei! În așteptarea celor două distinse doamne scriitoare care urmau sa-mi prezinte carțile, și desigur a spectatorilor, am răsfoit-o și prin comparație cu cele ale prietenilor mei pe care le primesc adeseori, ce-și editează cărțile pe banii lor și le dăruiesc iubitorilor de literatură, am constatat cu dezamăgire că din punct de vedere al conținutului respectiva carte nu merita nici macar de zece ori mai puțin, drept pentru care am dăruit-o unui tânăr ce mi-a cerut să-i dau niște bani de pomană (era sâmbătă!) ca să-și cumpere o carte (desigur nu cartea aceea era atât de dorită de el).
Am avut la un moment dat o mare admirație pentru băiețelul de circa nouă ani, elev de școală, scufundat în lectură ce ținea în mână o carte și dădea foile una după alta oprindu-se extaziat din când în când la câte o pagină! M-am apropiat și am privit titlul cărții și autorul. Emil Brumaru  „Infernala comedie”.  Poate aș fi trecut mai departe fără a lua în mână cartea dacă nu ar fi apărut mama copilului în discuție și nu i-ar fi smuls-o din mână punând-o furioasă în raft. După plecarea lor am luat-o și am răsfoit-o. Nu am cititit nici un poem dar grafica pornografică în care femeia este prezentată ca un obiect sexual mi-a lămurit pe deplin interesul puștiului dar și furia acelei mame! Cred că astfel de cărți ar trebui să fie la raft în ambalaj sigilat. Veți spune poate că sunt doar o provincială  prea pudică însă nu mă puteți opri să-mi exprim părerea că ar fi bine cărțile pentru copii să fie așezate ceva mai departe de astfel de cărți.
Un interviu de cinci minute mi-a fost luat de către o reporteră de la Radio Trinitas Iași, asta ca  să nu spun că n-am fost băgată în seamă! Oricum, am apreciat interesul purtătoarei de reportofon, drept pentru care i-am oferit o carte de-a mea cu autograf.
Când s-a făcut ora de începere, după ce așezasem frumos pe masa cărțile, ca să le vadă publicul , am constatat cu satisfacție că micofonul merge excelent („unu-doi, unu-doi, probă de microfon”).  Doamna scriitoare Livia Ciupercă căreia îi mulțumesc din suflet pentru prezență, prezentare orientare și încurajări, cu dezinvoltură a făcut o scurtă prezentare a volumului antologic „Când nu Te iubeam”, poezie religioasă. A urmat poeta Iulia Ralia Raclarul, ce a prezentat cea de-a doua carte „Ochiul Curat”. M-a bucurat prezența pe scaune a prietenilor mei, nu mulți dar  foarte valoroși pentru mine, unii cu buchete minunate de flori veniți special pentru a mă vedea, felicita și asculta. Dacă la celălalt loc de prezentare toate locurile se ocupaseră, aici nu au fost mai mult de 20 persoane. Erau însă iubitori ai poeziei mele!
În timp ce au vorbit cele două doamne am cuprins cu privirea reacțiile oamenilor ce vizitau standurile cu cărți și care se opreau pentru o clipă să audă despre ce se vorbește la microfon. Cei mai mulți când auzeau că e vorba de poezie religioasă plecau repede.
Pe tot parcursul prezentării o întrebare mi-a umblat  prin minte aproape obsedant. “Ce caut aici cu poezia mea în acest vid spiritual și zgomotos al unei lumi căreia îi aparțin doar fizic și în care nu mă regăsesc?” Când am început să citesc, bruiată de zgomote mai slabe sau mai puternice m-am pierdut pentru câteva momente dar mi-am făcut curaj și m-am lăsat în voia cuvintelor încurajată de prezența celor câțiva prieteni  pe care îi știam în același Duh cu cele scrise în cărțile mele. Ei mi-au dat curajul de a striga în microfon spre Dumnezeul închis între pereți de sticlă, acoperind toate celelalte zgomote, “Mulțumesc pentru versul ce curge din mine spre Cer!/ Mulțumesc pentru omul blajin și sincer/”
Închei mărturisirea impresiilor, pe care am simțit nevoia să vi le împărtășesc deoarece sunteți cititorii și prietenii mei spunându-vă că sunt de modă veche și îmi place să văd cartea pusă la vânzare într-un loc destinat numai și numai cărților și nu într-un Mall, chiar și Palas.
Dorina Stoica
13 martie 2016
Dorina Stoica

13 martie 2016