Din ganduri triste
impletesc taceri
in prag de iarna
zgribulita-n ploi.
S-a ofilit in frunza
ce-a sarutat pamantul
tot verdele si seva
din noi.
Se-mpodobeste codrul
cu strae-autumnale
si ne zambeste luna
facandu-ne cu mana
pana la primavara.
Se-ntinde rece timpul,
in muguri doarme iarna
sub asternut de frunze
se zamislesc iubiri.
Au amortit si greeri.
E toamna e noiembrie.
In vatra arde focul.
In inima e frig!
de Dorina Stoica
Imaginea nu-mi apartine, este preluata de pe internet
Imaginea nu-mi apartine, este preluata de pe internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu