joi, 20 octombrie 2016

Cum se numește tatăl tău?


Într-un bordei mic, vechi, sărăcăcios
acoperit cu paie, lipit cu lut pe jos,
trăia un om cuminte și evlavios,
cu  fața-nsenimată de zâmbet luminos.
Avea omul acela o droaie de copii
și nici un pic de avere, câmpuri, vite, vii.
Tot în satu-acela era un om putred de bogat,
ce umbla cu capu-n jos, trist și încruntat.
-„Mai omule ia spune nu-ți este oare greu,
eu am multă bogăție și e vai de capul meu,
atatea griji probleme și atâtea supărări
de-aș putea umple cu ele cele patru zări!”
-„Cum s-ar putea  să-mi fie greu?
De toate se-ngrijește zilnic, tatăl meu.
El este bun și are  nespuse bogății,
îmi poartă grijă mie și alor mei copii.”
„ Om lipsit de minte!” și-a spus bogatu-n gând,
n-am întâlnit un altul ca el pe-acest pământ.
-„Și cum zici că îl cheamă pe-acest tată-al tău?”
-„Noi toți domnule-i spunem, Milostivul Dumnezeu!”
 (Dorina Stoica)