Mihaela Oancea, dascăl filolog și poet, scrie pe
lângă poezia delicată și profundă pentru adulți și poezie pentru copii. O trudă
nu tocmai ușoară, ținând cont de faptul că universul copilăriei este unul
complex și dificil de abordat, deoarece copilul este o entitate în formare și
pentru a ajunge la sufletul său trebuie să-l cunoști foarte bine. Or, poeta
Mihaela Oancea, în cartea de poezie pentru copii „Năzdrăvanii din pădure”
apărută în 2015 la editura Pim, dovedește atât cunoaștințe de geografie, cât și
de botanică atunci când alcătuiește o lume ce populează pădurea. Este o lume
veselă și frumos nuanțată ce pare aievea.
Folosirea tehnicilor poeziei clasice are atât menirea
de a face lectura melodioasă, cât și accesibilă micuților. Nu lipsesc
metaforele, epitelele și comparațiile și nici ilustrațiile. Se știe că o carte
pentru copii fără poze e ca o mâncare fără sare. Dacă adăugăm și coperta
(realizată de Dana Lungu) viu colorată ce poate atrage atenția oricărui copil
iubitor de carte ori vreunui părinte ce dorește să-i dezvolte copilului
deprinderea de a citi, putem spune că avem în față o carte numai bună de citit,
dar și de cumprat, deci o carte comercială. Poate suna protocolar, însă trebuie
să recunoaștem că valoarea unei cărți este dată și de impactul pe care îl are
asupra cumpărătorului de carte.
Lecturând cartea, am constatat că poezia din
volumul „Năzdrăvanii din pădure” nu este scrisă doar pentru copii, ea place și
adulților. Iată o poezie despre primăvară ce te cucerește începând cu titlul -
„Primăvară, muguri noi”: ,,Cerul și-a luat stropitoarea,/ Toată noaptea a udat/
Răscolind de pe colnice/ Ținutul în lung și-n lat//(...) Se trezesc cu-n dor de
cânt/ Sturzi, sticleți și ciocârlii,/ Codrul brațele-și deschide,/ Freamătă-n
dulci armonii.//(...) Snopi de viorele-albastre,/ Lin, pe brațe, noaptea
poartă/ Și respir-adânc pădurea,/ Prinsă-i luna de o toartă”.
Cartea ne ajută să cunoaștem o mulțime de personaje
simpatice din lumea gâzelor și a animalelor ce au persoanlități distincte,
sentimente, năzuințe și ambiții. Astfel, Bondărel este îndrăgostit, bursucul e
,,nătăfleț” și ,,fundul”, vulpea e (nimic nou) ,,vicleană”, ,,lingușitoare”,
reușind să-l păcălească “-Confortabil stai, vecine?/ -Da, da, da! zice fudulul/
- Stai, dar află de la mine/ Hoțu-a păcălit credulul!”( Vulpea și bursucul
nătăfleț), ,,Moș Martin e de poveste”, cu mare tam-tam se face „Alfabetizare în
zăvoi”, iar când crângul e parfumat de salcâmii în floare, ,,Cine mai vrea să
învețe” că „Norocul nu se vinde” ori ce se întâmplă oare „De sapi groapa altuia...”(
„De sapi groapa altuia/ Sigur vei cădea în ea!”).
Întâmplări
precum cea cu ,,Aricel – doctor fără voie” te fac să zâmbești, ursuleții
visează călătorii pe mări îndepărtate, dar sunt învățați de către părinți că
nicăieri nu-i mai bine decât acasă, în codrul plin cu bunătăți. Bufnița le dă
sfaturi chiar și urșilor mai mari explicându-le că fiecare vietate își are
rostul său pe lume (povestire în versuri cu final moralizator). Până și Țânțărel are parte
de un poem ( „Vizita lui Țânțărel”).
Viața este
palpitantă în pădure, se face culturalizare „Serată în pădurea piticilor”,
organizându-se concerte la care participă animalele ce aduc daruri interpreților.
De fapt, aceste povestioare în versuri sunt moduri corecte de comportament pe
care poeta le pune în fața cititorilor folosindu-se de animălțele din codru.
În cartea Mihaelei Oancea totul e o joacă, o
bucurie de a trăi în libertate, un îndemn spre traiul curat, natural, în care
totul este armonios, vesel, pozitiv și firesc, așa cum se cade să fie și cum
este lăsat de la Dumnezeu traiul pe pământ.
Și uite așa
cu joaca, timpul zboară din primăvară în vară, vine iarna cu zăpezi și cu
povești frumoase. Persoanjele din povestirile în versuri ale Mihaelei Oancea - ariciei,
ursuleți, iepurași se distrează la fel de bine atât iarna, cât și vara,
bucurându-se de viață și de tot ce le oferă natura.
Volumul „Năzdrăvanii din pădure” este unul cu un
conținut unitar, moralizator și educativ, o carte folositoare, ce conține
poezii cărora le-ar sta bine în manualele școlare! O felicit pe Mihaela Oancea,
prietenă virtuală (deocamdată), și îi doresc consacrarea ca poetă a tinerei
generații!
Dorina Stoica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu