aerul e înfierbântat
perdea în spatele căreia suflă din greu cineva
liniștea stă gata de ceartă cobe
prevestește
respir tot mai greu
întuneric
un calm nefiresc
ademenesc mama ploii
„caloiană lană trup de țutuiană”
tună nepământesc
copacii se frâng
se feresc
de fulgerul radăcină cu zeci de lăstari
cad primii stropi rari
cerul se crapă
de parcă-i butoi nedus la dogar
prin crăpătură apa multă
marea revarsă de sus
gloanțe de gheață grele și reci
dinspre răsărit și apus
( Dorina Stoica)
imagine de pe internet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu