miercuri, 10 iunie 2015

Pentru moment


Ne rotim  odată cu pământul.
Ne-ntunecăm  odată cu noaptea.

Înaintăm ca fluxul.
Dăm înapoi ca refluxul.

Pentru unii  poate părea ciudat
dar pentru mine  în luna când înfloresc teii,
sunt necesare cimitirele.

Câte o bătrână micșorată de prea mulți ani
uitată pe  bancă de copila
ce i-a ocupat locul de veci prea devreme,
mă întreabă  dacă nu mi-e frică.
Nu,
îi răspund morții nu bântuie pe nimeni.
Ne facem singuri frică,
până la urmă  toți ajungem aici,
tainele rămân însă taine.  
(Pentru moment.)
DS
  
Poza de pe internet
  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu