duminică, 5 ianuarie 2014

La râul Iordan - din cartea "De Florii in Tara lui Iisus"

La râul Iordan
Dimineaţă am coborât pregătiţi pentru a merge la Râul Iordan, locul unde a fost botezat Mântuitorul de către Sfântul Ioan Botezătorul. Autocarul a plecat din faţa hotelului la ora opt fix. Am primit cămăşile din pânză albă comandate în ziua precedentă. Aşteptam cu mare nerăbdare să ajung la râul sfânt. Părintele Sorin Dumitru citeşte slujba sfinţirii apei şi înainte de a coborî din autocar cântăm cu toţii troparul Botezului „În Iordan botezându-te tu Doamne, închinarea Treimii s-a arătat,/ Că glasul Părintelui a mărturisit Ție, Fiu iubit pe Tine mărindu-te./ Și Duhul în chip de porumb, s-a adeverit întărirea cuvântului,/   Cel ce te‑ai arătat, Hristoase Dumnezeule şi lumea ai luminat Slavă Ție.”
Întotdeauna mi-am imaginat locul acesta ca pe un loc sălbatic, cu multă vegetaţie, aşa cum îl ştiam dintr‑o icoană pe care o avea bunica. Mare mi-a fost mirarea când am ajuns într-un loc frumos amenajat ce semăna cu un parc. Ne-am îndreptat spre vestiarele moderne pentru a îmbrăca acea cămaşă specială din pânză alba cu icoana Botezului pe ea. Părintele ne spune că e bine atunci când îţi dai obştescul sfârşit să fie trupul acoperit cu această cămașă. După botezul simbolic în apa Iordanului, va fi uscată şi apoi păstrată, ea fiind dovadă a scufundării în râul Iordanului. În timp ce mă îndrept spre locul unde sunt vestiarele îmi las privirea să se desfete de minunatul loc plin de copaci înfloriţi în culori pastelate. La intrarea în vestiar unde se află duşurile ni se cere să ne descălţăm. Pun papucii în geantă şi intru desculţă, ca apoi să mă încalț deoarece această cerinţă mi se pare neigienică şi ciudată. La ieşire mă strecor prin mu­lţime şi alerg spre locul unde îi zăresc pe cei doi preoţi din grupul nostru care sfinţesc apa (agheasma) din care vom gusta cei care nu am luat micul dejun şi vom primi fiecare câte puţină  în sticlele pregătite.
Lângă grupul nostru, un alt grup de creştini catolici cântă. În timp ce mă pregăteam să cobor scările pentru a intra în Iordan un porumbel a trecut pe deasupra apei. Fac câteva poze sperând că îl voi prinde în poză. Când am descărcat pozele am observat că nu a ieşit porumbelul, ci doar un fel de stâlp de nor cu nuanţele curcubeului pe margini ce se vede deasupra apei.

Părintele ghid ne-a spus că pe lângă minunea care se petrece în fiecare an, a întoarcerii apelor acestui râu, apar diferite fenomene luminoase mai puţin vizibile cu ochiul liber, dar adeseori se văd pe pozele făcute în aceste locuri.
Cei mai curajoşi intră în apa destul de rece, unii doar cu picioarele alţii până la gât. Îmi fac curaj şi intru în râu. Îmi afund mâinile şi îi fac semn Mirelei să imortalizeze momentul. Cred că pe la vremea prânzului va fi mai plăcut dar frumuseţea locului dimineaţa, ne face să uităm de inconvenientele pricinuite de răcoarea dimineții. Ne bucurăm şi de faptul că la acea oră nu este aglomerat şi nu ne grăbeşte nimeni iar la vestiar merge destul de repede. Locul unde se presupune că ar fi fost cufundat Iisus şi botezat de Sfântul Ioan este situat acolo unde iese Iordanul din Marea Galileei şi se numeşte Betabara. Sfântul Ioan Botezătorul  în pustie propovăduind botezul pentru iertarea păcatelor zicea ”Eu botez cu apă dar în mijlocul vostru se află Acela care pe care voi nu-l ştiţi, Cel care înainte de mine a fost şi Căruia nu sunt vrednic să-i dezleg cureaua încălţămintei. “
La locul numit Yardenit unde ne aflăm, loc amenajat pentru pelerinii care vin în număr foarte mare să se boteze simbolic în Râul Iordan se află plăci scrise în mai multe limbi (şi în limba română) cu versetul ; În vremea aceia a venit Iisus din Nazaretul Galileei şi a fost botezat în Iordan. Și îndată când ieşea Iisus din apă el a văzut cerurile deschise şi Duhul pogorându-se peste el ca un porumb şi din ceruri s-a auzit glas care zicea –“Tu eşti Fiul meu prea iubit, în tine îmi găsesc toată plăcerea mea” (Marcu 9.11) 
Din punct de vedere geografic râul Iordan este cel mai mare din Israel. El se întinde pe o suprafaţă de 320 km. Trăgându-şi izvoarele din munţii Liban, prin muntele Horeb traversează Libanul, intră în Israel şi se revarsă în Marea Galileei. Este graniţa naturală dintre Israel şi Iordania dar şi între Cisiordania şi Iordania vărsându-se şi în Marea Moarta. Apa râului este necesară agriculturii irigând deşertul Nagev fiind și o sursă importantă de apă potabilă. În trecut malurile râului erau acoperite de vegetaţie bogată, sălbatică de o parte, iar pe cealaltă era deşert.
Râul Iordan are o profundă semnificaţie spiritual - religioasă. Alegoric vorbind „a trece Iordanul” înseamnă a părăsi lumea pământească. Este semnificaţia trecerii la o nouă condiţie spirituală, naşterea prin botez, începerea unei pregătiri în vederea intrării în Împărăţia lui Dumnezeu. Iordanul a rămas locul unde Sfântul Ioan Botezătorul l-a botezat pe Iisus Hristos şi este asemănat cu „Grădina lui Dumnezeu.”  În evreieşte Iordanul se numește „Nahar Ha Jordan” adică „râul care coboară” deoarece el tot coboară şi se pierde în Marea Moartă care se află cu circa 400 metri sub nivelul mării.
Acest râu considerat sfânt este locul săvârşirii mai multor minuni încă din timpul Vechiului Testament. Aici, în dreptul Ierihonului, israeliţii conduşi de Iosua au trecut ca pe uscat cu Chivotul Legământului Domnului. Se spune că aceasta s-a petrecut acolo unde mai târziu avea să fie botezat Iisus Hristos de către Sf. Ioan Botezătorul. Tot de aici, de la râul Iordan, Iisus a plecat spre ţinutul Carantaniei (locul ispitirii) unde a postit 40 de zile.
Sfântul Ilie care a fost înălţat la cer în car de foc, cu haina lui a făcut ca apele Iordanului să se dea în lături şi a trecut împreună cu Elisei pe cealaltă parte a râului. Tot aici, profetul Elisei a vindecat de lepră pe Neeman Sirianul şi a înviat un mort. La îndemnul profetului, Neeam Sirianul s-a cufundat de şase ori în râu şi pielea lui s-a curăţat de lepră. De asemenea, profetul Elisei a îndulcit în acest loc apele amare ale unui râu din Ierihon.

În fiecare an pe 6 ianuarie, în ziua de Bobotează, sub ochii mulţimii de pelerini veniţi special pentru a participa la sfinţirea Iordanului de către Patriarhul Ierusalimului însoţit de un sobor de preoţi, râul îşi schimbă în mod miraculos şi inexplicabil cursul. 
("De Florii in Tara lui Iisus" de Dorina Stoica edit Sfera Barlad 2013)