sâmbătă, 10 august 2013

Locul Adormirii Maicii Domnului - din cartea "De Florii in Tara lui Iisus"



Locul Adormirii Maicii Domnului

Ne îndreptăm pe jos spre Biserica Mormântul Maicii Domnului care se află destul de aproape de Biserica Agoniei. Ea a fost construită în timpul Împăratului Constantin de către Împărăteasa Elena mama sa, prin anii 323, 333. În timp ce aşteptăm să iasă un grup numeros de pelerini, părintele Roman ne vorbeşte despre ridicarea la cer a Maicii Domnului care a fost purtată de cete de îngeri spre înălţimi. Pentru acei care nu cred aceste întâmplări pot părea neverosimile, fantastice. Din experienţa părintelui ca ghid la aceste Locuri Sfinte dar şi din mărturiile a numeroşi vizitatori reiese că şi în zilele noastre se petrec multe fenomene inexplicabile în preajma acestor locuri străvechi atinse de sfinţenia Maicii Domnului, a Mântuitorului şi a Sfinţilor Apostoli.
Maria, Maica Sfântă venea adeseori să se roage aici, în grădina Ghesimani. În timp ce se ruga, Arhanghelul Gavril a apărut şi i-a vestit că va pleca din această viaţă. După aflarea veştii s-a întors acasă pregătind cele necesare îngropării sale. A împărţit celor săraci tot ce avea, s-a împăcat cu toată lumea şi apoi s-a  aşezat pe patul său unde a şi adormit rugându-se pentru pacea între oameni, pentru tot sufletul cel întristat şi necăjit care are nevoie de mila şi ajutorul lui Dumnezeu. 
-         La înmormântare, Apostolii au fost aduşi pe norii cerului de către alai de îngeri. Aceştia cu mare procesiune au dus-o la mormânt. În văzduh erau cântări minunate de slavă pentru  cea care a fost Maica Domnului Hristos. Iudeii pentru care nu reprezenta nimic au căutat să răstoarne masa pe care se afla trupul acesteia. Unul dintre cei mai înverşunaţi împotriva ei, când a atins masa, mâinile i s-au retezat şi au rămas lipite, spre groaza celor prezenţi. Atunci Apostolii i-au spus să se roage împreună cu ei şi mâinile s-au lipit la loc. Datonie (acesta era numele lui) a devenit creştin, impresionat de cele ce i s-au întâmplat. Sfântul Apostol Toma a ajuns cu trei zile mai târziu, după ce  Maica Domnului a fost pusă în mormânt. A fost deschis mormântul unde se mai afla doar giulgiul ce o acoperise, dovadă a faptului că trupul ei fusese ridicat la cer de către îngeri. 
      Mai târziu în mod minunat Maica Domnului s-a arătat lui Andrei şi lui Epifanie în biserica din Vlaherne.
-         În acest loc, cineva dintr-un grup de pelerini ruşi, acum câţiva ani a făcut  poze aşa cum majoritatea dintre dumneavoastră faceţi. Când a descărcat pozele, într-una din ele, deasupra capului preotului care slujea se poate vedea un glob albicios în interiorul căruia se distingea o faţă omenească. Astfel de sfere ies în pozele făcute cu camere digitale în bisericile de aici dar cu precădere la Sfântului Mormânt, lângă Capela Îngerilor. Unui pelerin, într-o poză făcută când avionul se afla deasupra Ierusalimului, i-a ieșit un astfel de glob în interiorul căruia se putea distinge clar imaginea Maicii Domnului cu pruncul Iisus Hristos în braţe.
 Coborâm cu emoţie cele 45 de trepte şi ajungem în biserica ce adăposteşte, în dreapta altarul Sfinţilor Părinţi ai Maicii Domnului Ioachim şi Ana iar în stânga Altarul Sfântului Iosif, cel care a fost soţul vârstnic al Maicii Domnului.  După ce ne închinăm la cele două  altare, ne grupăm lângă părintele ghid şi coborâm ceva mai jos unde se află cripta care marchează locul Adormirii şi de unde ar fi fost ridicată de către îngeri cu trupul la cer. În spatele mormântului aşezată tainic, ni se descoperă icoana Ierusalimiteanca, mare făcătoare de minuni, la care ne închinăm cu evlavie şi unde fiecare ar dori să poposească ceva mai mult, dar rândul e mare şi trebuie să ne grăbim. Este îmbrăcată în aur iar chipul minunat al Fecioarei nefăcută de mână omenească, ne zâmbeşte cu multă dragoste de mamă a tuturor creştinilor. În mod miraculos icoana nu a fost udată de apa ce a pătruns în mormânt în anul 1989. Altă dată, în anul 1947, când au avut loc inundaţii s-a ridicat pe apa care a inundat încăperea şi a închis geamul prin care pătrundea apa. Este locul unde de sute de ani au avut şi au  loc vindecări ale celor care se roagă cu multă credinţă.
Una dintre cele mai impunătoare  biserici aflată aici este Adormirea Maicii Domnului din Muntele Sion (Hagia Sionului). Ea aparţine mănăstirii benedictine din Ierusalim cu sediul pe Muntele Sion aproape de Poarta Sionului.  A fost construită pe locul dăruit Uniunii Germane din Israel în anul 1898. Este monumentală şi a fost zidită în vremea lui Ioan al II-lea al Ierusalimului sfinţită fiind în luna aprilie din anul 1910. Are forma cilindrică iar de-a lungul pereţilor interiori este un număr însemnat de capele şi altare. Coborâm scările în spirală pentru a ajunge în subteran, unde străjuită de frumoase coloane se află cripta pe a cărei masă de marmură statuia din abanos a Maicii Domnului adormită, ne oferă o privelişte imposibil de uitat.
 Ne grupăm lângă grilajul care protejează locul pe care trupul stă întins diafan pe lespedea de piatră şi după ce părintele citeşte o rugăciune îi cântăm Măicuţei noastre Fecioara Maria, cu lacrimi de bucurie în ochi făcând să vibreze liniștea duhovnicească a bisericii
„Apărătoare Doamnă pentru biruinţă mulţumim,/ Izbăvindu-ne din nevoi aducem ţie,/ Născătoare de Dumnezeu, noi robii tăi./ Ci ca ceea ce ai stăpânire nebiruită,/ Izbăveşte-ne din toate nevoile,/ ca să strigăm ţie,/ Bucură-te mireasă pururea Fecioară.”
În decursul istoriei sale zbuciumate Ierusalimul a fost râvnit de multe popoare deşi nu a avut niciodată bogăţii materiale deosebite. Importanţa sa este de natură religioasă şi spirituală, fiind o cetate sfântă a creştinilor, a credinţei mozaice şi a celei mahomedane. Nicăieri în lume nu te simţi mai aproape de Dumnezeu mai pătruns în adâncul fiinţei tale de suflul divin ca pe pământul sfinţit de paşii Mântuitorului Hristos.
Mă rog în taină pentru familia mea, pentru copilaşii şi bolnavii pe care îi port în gând şi în suflet dar şi pentru biserica de care aparţin ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului şi care are mare nevoie de reparaţii. Mă despart cu greu de acest loc plin de încărcătură spirituală. Imaginea Fecioarei adormită întinsă pe catafalcul de marmură îmi va rămâne întipărită în suflet toată viaţa.